O călătorie de vis! Partea a XII-a! Drumul spre casă.

Dimineața ne-am trezit într-un loc deosebit, Tirol  În față aveai munții cu zăpadă. În stânga pădure, în dreapta pădure iar atunci când ai inspirat aerul de munte, ai fi vrut să pleci prin pădure după ciuperci. Mirosul pădurii de pin, a mușchilor și acela al ciupercilor, te făcea să vrei să rămâi acolo. Soarele ardea destul de bine, deși eram la peste 1100 m. Aerul de munte era aproape pur. Nu mai simțisem de mult un aer așa de curat.

Traseul urma șerpuind spre Ungaria și hotelul pe care îl știam. Deja fusesem de trei ori în aceași locație. În mod normal trebuia ca prima oprire să fie Salzburg. Drumul era în jur de 210 km. Se trece pe lângă stațiunea de schi Innsbruck, unde pista de trambulină era gata pregătită parcă pentru concurs.
Se știe că la Innsbruck se desfășoară celebra de acum, Turneul celor Patru Trambuline. Deși zăpadă nu era, aveai impresia că trambulina este mică și că este lejeră săritura pentru oricine. 

Prima oprire însă am facut-o la sugestia ghidului. Cunoscuse odata un preot dintr-o localitate austriacă și a vrut să ne ofere o mostră de civilizație tiroleză. Am oprit într-un loc, Going am Wilden Kaiser, unde biserica din această mică localitate avea o biserică veche de peste 200 de ani, având ca hram, Sfânta Cruce iar pe Joachim și Anna i-am descoperit în stânga și dreapta bisericii.

A doua oprire a fost făcută într-un loc unde ne aștepta masa de prânz. Domnul ghid a întrebat cine vrea să mănânce un meniu în care era inclus supă de gulaș și șnițel cu cartofi. Costa 14 euro, fără consumație. Spunea, șnițel cât farfuria de mare. Până la urmă au fost două șnițele, cam mici.

Am intrat în restaurant și ne-am așezat la masă. În meniu am observat că supa de gulaș avea prețul de 4,5 euro iar șnițelul avea prețul de 12,5 euro. Băutura nu era inclusă în preț și cine a vrut să bea o bere sau altceva trebuia să mai scoată din buzunar ceva. Dar ce m-a frapat a fost reacția ghidului când unii din turiști nu a vrut să mănânce meniul respectiv și au vrut altceva. Nu era impus la toată lumea. Deși spusese de la început că cei care nu vor să mănînce meniul mănâncă pe terasă, iar cei care au pachet, la iarbă verde sau în boscheți! Evident a făcut o criză de nervi, că are turiști care nu înțeleg ce vorbește el și că nu știu să comunice. De aici parcă a pus pică pe unii dintre turiști. Oricum până la final acest personaj a putut să creeze o atmosferă pe care nu o credeam așa de proastă. Am crezut că latura sa umană i se arătase la aceea biserică, dar se spune că ultima reprezentație este suficientă. Știam că gesturile care implică simbolurile naziste sunt interzise prin lege, mai ales într-o țară ca Austria. Dar ce a putut să facă acest personaj, nu credeam că voi vedea în viața mea. Pot să spun că gestul în sine a fost dezaprobat de către cei din interior prin a pleca din restaurant. Domnule ghid nici în glumă să nu mai faci ce ai făcut, indiferent cât de băut ai fi.

Cu gândul spre Salzburg, ne-am deplasat într-o căldură sufocantă spre oraș trecând prin Germania. 

Poate că dacă mai aveam suflu și plăcere aș mai fi putut să fac poze, dar după ultima întâmplare mi-am oprit aparatul să mai facă poze.

În jurul orelor 23.00 ajungeam în Budapesta și stimabilul ghid a pus o întrebare. Cine vrea să meargă în croazieră pe Dunăre. A răspuns tot el. Adică a jignit pe toată lumea și a spus, era normal să nu dorească nimeni că la 30 de euro eram prea săraci să plătim o croazieră.

Întreb și eu, domnule director al Omnia Tour (pentru că despre această agenție de turim este vorba), în program nu era trecut Bratislava, Marsilia, croazieră Dunăre, etc. Dacă se vroia puteați să adăugați și alte excursii opționale? Sau totul este cu un scop anume. Credeți că mai eram în stare să mai facem o croazieră în condițiile în care din câte știu până la ora 22.00 sunt disponibile vasele. Oricât de repede am fi mers, nu ajungeam mai devreme de ora 23.

Seara am ajuns în final și la cazare. HOTEL BESTLINE ***, Ocsai Ut 4, Budapesta.

Dimineața micul dejun a fost de la 7 iar plecarea de la ora 8.45. De ce de la ora asta, nu am înțeles, cert era că cei care ne opream în Arad, aveam să pierdem legăturile directe fără să mai așteptăm prin gări legătura potrivită. Nimeni nu ne-a întrebat la ce oră avem tren, cum putem să vă ajutăm, etc. Altădată eram ajutați cum a fost anul trecut. Dar…

Micul dejun a fost servit într-o sală unde mai erau încă 2 grupuri în afară de noi. Deci aglomerație, miros imposibil, cald, fără pic de aerisire. Mirosul de mâncare aflat într-o căldură insuportabilă, te făcea să pleci cât mai repede. Celebrul suc de portocale aflat la dozator era apa chioară. Nu avea nici măcar un gust. Am luat degeaba un pahar. Mai bine aș fi băut apă.

Pentru că în primul episod am spus că la final voi spune numele tuturor participanților, am să încep cu începutul.

Vreau să spun că până în prezent, am făcut cu agenția de turism Omnia Turism, trei excursii. Din cele 3, doar una! a fost cum trebuie, celelalte două varză. Din cauza ghizilor. Prima, nu imi mai aduc aminte cum o chema, dar prin Viena încurca statuia lui Beethoven cu cea a lui Goethe, iar la Grinzing a început să plângă că o persecutăm. Frumos. Acum acest circuit a pus capac. Ghidul din Spania 13 zile, Niculina Dan. Autocarul era din partea altei agenții de turism, Tropical Tour din Craiova.

Nu am să mai spun nimic, doar că pentru mine această experiență negativă m-a făcut să nu mai îmi doresc nicio excursie cu ei sau cu alte agenții. Din acest moment renunț la a mai merge cu vreun ghid sau orice agenție. Indiferent câte scuze mi se oferă, personal sau prin intermediari. Prefer să merg pe alt drum. 

Visele pot să ți le faci și singur. Călătorii plăcute vă doresc!