wtf, eufrosina!

To be continued ...

Deodată intră val vârtej pe uşă Eufrosina. bagă capul pe uşă, spunând:

-          Scuzaţi de deranj, acum am venit.

Virgil si Bartolomeu dau din cap vociferând:

Virgil: Buna ziuă, Eufrosina! Nu face nimic. (Zâmbind)

Bartolomeu: Ceee, nimic? Unde te-ai tuns???...că arăţi ca scoasă din turbare,,.

Eufrosina (nervoasă): Lasă-mă în pace, nu vezi că am pierdut timpul cu fardatul şi mi-a scăpat aparatul de tuns din mâna? În loc să taie subţire a intrat în părul lung.

Virgil: Lasă, Eufrosina, nu te vede nimeni. Numai cine se uită. (Zâmbind a doua oară)

Eufrosina: A, da. Normal. Uite, unul se uită şi deja are solicitări idioate.

Bartolomeu: Care tâmpite? Nu vezi că eşti ca scoasă din oala cu ciorbă? Uite, aci e oul scos din găoace, aci parcă zici că a trecut trenul prin gară fără să oprească, şi aci parcă a uitat să pună frână în staţie.

Eufrosina: He, he, he râzi tu. Vezi poate să nu paţeşti tu la fel, next time.

Bartolomeu: Cine, eu? Eu nu am niciodată ghinion. Sunt invincibil.

Eufrosina: Bine, bine, tu.

Şi Eufrosina plecă bombănind ceva de bine, că de rău sigur nu îi era. (Dacă eu mă simt aşa, ce vrei? Alţii să spună mersi că am ajuns la birou.)

Eufrosina (zicând în cap): Ia să vedem ce face Potecă şi Cleopatra. Buna ziua, doamna Cleopatra! (Hopa, Şefu fumează)… (Să-i cer o Ţigară, poate îmi dă) …. (Eu iarăşi mi-am uitat bricheta acasa) … (Unde dracu’ o uit?!?) … (Aaaa, da, hi,hi, hi, hi mişto gândul ăsta) … (Pai da, că noaptea a fost de beton!) (Zâmbind pe sub buze)

…şi se gândi la seara trecută când domnişoara Văduva (de unde dracu are numele ca numa’ văduvă nu era, da’ bunaciune, nu glumă) s-a integrat în atmosferă

Eufrosina: Ceau, îngeraş!

Văduva: Bună, demone! Ce faci? Ce zici de o serată a la dame?

Eufrosina: Păi suntem doar noi două, pe cine vrei să mai chemi? Pe Clio?

Văduva: Ei, tu, lasă că ne distrăm şi în două. E mai safe.

Eufrosina: Şi care e faza? La ce te-ai gândit?

Văduva: Am o idee beton. Vezi tu mai târziu.

Eufrosina: Nebunatico!

Vaduva: Hai să o facem lată. Am aici o chestie tare, bestială, care te dă peste cap. O folosesc de ceva timp. Imaginează-ţi ce fac pe acasă.

Eufrosina: Ce este? Ce este?

Văduva: Am o cremă pe care o folosesc. Vrei să o miroşi? Îmi spui după daca îţi place. Are un miros deosebit şi o aroma de îţi vine să o lingi.

Eufrosina: (mirosind) Ce chestie tare, fato! (Băi, da’ lipicioasă e şi parcă arată a ulei de corp. O fi folosind-o la solar, că arată prea bronzată) Mişto, stai să mă dau cu ea.

Văduva: Hoo, fată, esti ţăcănită?!? Nu ştii la ce se foloseşte. Stai să îţi arăt eu.

Şi Văduva începe să îşi scoată haina, şi înca una, până când ajunge la fustă şi apoi dă drumul la o melodie pe care o avea pe mobil: You can leave your hat on şi apoi o văd cum face streaptease cu ce mai rămăsese pe ea. Wow, nebună rău Văduva asta! Ce dracu face asta pe acasă, de este aşa de dornică de experienţe noi? Ok, eu de ce nu pot să fac ca ea? Ce naiba face Pişcoţel? Mi-am adus aminte că trebuia să vină. Unde naiba s-a dus? …şi m-a lasat cu obsedata asta. Pfff, da’ arată bine şi se mişcă bestial! Ce bine ar fi să fiu bărbat acu’! M-aş da la ea sigur. Ce face cu crema aia? Se unge? Undeeeeeee?

Dintr-o dată se aud bătăi în uşa apartamentului. Cine o fi la ora asta? Stai să văd.

Uşa o deschid şi intră Piscoţel.

Piscoşel: Wtf, Eufrosina? Eşti high cumva? Ce caută cremoasa asta aici?

Văduva (urlând şi ţipând): Pleacă de aici, nu te uita. Stai să mă îmbrac.

Eufrosina: Băi, e seara noastră. Ce cauţi tu aici?