Siena
Despre Siena
Siena, oraș aflat în regiunea Toscana, mic, cochet și
recunoscut printr-o întrecere denumită Palio di Siena.
Dacă cei care au văzut unul din filmele James Bond cu Daniel
Craig în rolul spionului 007, își aduc aminte că una din acțiunile de început
ale filmului Quantum of Solance, căci despre acesta este vorba, se desfășura în
piața centrală a orașului, o competiție sportivă, cu cai și călăreți.
Competiția adună în fiecare an, cele 17 cartiere ale
orașului, cai și călăreți, iar din cauză ca sunt disponibile doar 10 locuri
datorită spațiului îngust, sunt organizate doua curse cu denumiri diferite, Palio
di Provenzano și Palio dell’Assunta.
Cel care caștigă are dreptul să-și arboreze steagul cu blazonul cartierului în
tot orașul, iar pierzătorii li se dau tot felul de sarcini care trebuiesc
îndeplinite.
Dar Siena nu este recunoscută doar prin aceste curse de cai
și călăreți, asemeni luptelor cu tauri din arenele spaniole.
Sfanta Caterina sau Ecaterina de Siena, căci despre ea o să
vorbim, se spune despre ea, că a fost prima femeie recunosută ca doctor în
medicină și la fel ca Iisus, a trăit doar 33 de ani. Semnele de stigmatizare
ale lui Iisus apărute pe corpul ei, a făcut ca ea să fie venerată ulterior nu
numai pe timpul vieții dar și după moarte. Astfel, după moartea sa, corpul ei a
fost pur și simplu măcelărit, fiecare oraș important alegandu-se cu cate o
relicvă a ei. Cine va vizita Siena, să nu uite să viziteze Basilica San
Domenico, unde va avea ce să vadă. Un loc deosebit și simplu, unde se află
capul Sfintei Caterina și unul din degetele ei. Un loc de rugăciune și
pioșenie. Sfanta Caterina va deveni mai tarziu unul din patronii Italiei și al
Europei, alături de Sfantul Francisc de Assisi
Un alt loc minunat, în Piazza del Duomo, se află Catedrala Santa
Maria sau Domul din Siena. Despre ea veți vedea multe poze, mie ne-rămanand
decat bucuria de a revedea unul din orașele care mi-au plăcut, nu doar datorită
multor străzi care urcă-coboară-urcă dar și locul unde într-un restaurant de
langă piața centrală, una din ospătărițele din local auzind că suntem romani, a
început să îi dea lacrimile și să vorbească în limba noastră, limbă pe care nu
o uitase!
Dar se pune întrebarea firească, de ce a trebuit să plece din țară?
Comentarii
Trimiteți un comentariu